sclivisitór, sclivisitoáre, s.m. și f. (înv.) 1. (s.m.) persoană care sclivisește, șlefuiește, lustruiește, netezește (o suprafață dură). 2. (s.f.) unealtă de șlefuit, de lustruit, de netezit. Vezi definitia »

DĂRĂPĂNĂTÓR, -OÁRE, dărăpănători, -oare, adj. (Rar) Care ruinează, distruge. – Dărăpăna + suf. -ător. Vezi definitia »

MUMIFICATÓR, -OÁRE adj. Care produce mumificarea. [< mumifica + -tor]. Vezi definitia »

IGNITÓR s. n. electron de aprindere a unui ignitron. (< fr. igniteur, engl. ignitor) Vezi definitia »

mierloitór, mierloitoáre, mierloitóri, mierloitoáre, adj. (reg.) dulce la auz; ca viersul mierlei. Vezi definitia »