șáloș, șáloși, s.m. (reg.) cal cu spinarea încovoiată. Vezi definitia »

botúș (-și), s. m. – Încălțăminte, pantof. – Var. (Trans. de Nord) botiș, botușel, butușel. Mag. botos „papuci”, bg. botus „cutie”, „borcan”, din fr. botte (Miklosich, Etym. Wb., 20; Berneker 77; DAR; Dacor., V, 337). Vezi definitia »

JNEPENÍȘ, jnepenișuri, s. n. (Rar) Desiș de jnepeni, loc cu mulți jnepeni. – Jneapăn + suf. -iș. Vezi definitia »

TÂRẤȘ adv., târâșuri, s. n. 1. Adv. Târând pe jos, trăgând după sine. 2. Adv. Târându-se pe jos (ca să nu fie văzut); abia mișcând picioarele de oboseală, de slăbiciune etc. ♦ Fig. Cu greutate, cu dificultate. ◊ Expr. Târâș-grăpiș = cu mare greutate, anevoie. 3. S. n. Târâre. – Târî + suf. -iș. Vezi definitia »

bobóș, -oáșă, bobóși, -oáșe, adj. (reg.) pestriț, pătat. Vezi definitia »