PROPÚNE vb. III. tr. 1. A supune, a pune ceva în deliberare. 2. A recomanda (pe cineva) pentru o funcție, o misiune etc. ♦ A oferi, a da o sugestie etc.; a îndemna la ceva. 3. tr., refl. A (se) hotărî (să facă ceva), a-și fixa un țel. [P.i. propún, conj. -pună. / După lat. proponere, fr. proposer]. Vezi definitia »

păliciúne, păliciúni, s.f. (înv.) 1. arșiță, dogoare a soarelui. 2. ofilire, veștezire, îngălbenire a plantelor. 3. rugină a plantelor. Vezi definitia »

HABITÚDINE s. f. obișnuință; deprindere, obicei. ◊ mod de comportament, istoricește constituit, al indivizilor aparținând aceluiași grup. (< fr. habitude, lat. habitudo) Vezi definitia »

PRESCRIPȚIÚNE s.f. v. prescripție. Vezi definitia »

REPARTIȚIÚNE s.f. v. repartiție. Vezi definitia »