Parte a navei care se află în bătaia vântului.-Cuv. fr. Vezi definitia »

TENSIOACTIVITÁTE s. f. (Chim.) Proprietate a unei substanțe dintr-o soluție de a modifica tensiunea superficială a solventului. [Pr.: -si-o-] – Din fr. tensi-o-activité. Vezi definitia »

fúte (fut, futút), vb. – A copula. – Mr. futire, megl. fut. Lat. fut(u)re (Pușcariu 692; Candrea-Dens., 707; REW 3622), cf. it. fottere, prov., cat. fotre, fr. foutre, sp. hoder, port. foder. – Der. futai, s. n. (Arg., copulație, coit); futevînt, s. m. (codobatură; leneș, trîndav), cf. it. fottivento „”nume dat mai multor păsări, ca Caprimulgus europaeus, Hydrochelidon nigra, etc.„ (G. R. Riegler, Miscellanea Schuchardt, 8, explică acest nume prin credința populară că anumite ființe se reproduc fără coit; ipoteză greu de aplicat pentru păsări). Vezi definitia »

Este actiunea prin care o persoana introduce organul numit limba in cavitatea dintre membrele posterioare ale unei persoane de gen feminin. Vezi definitia »

PENALMÉNTE adv. (Rar) Din punct de vedere penal. [Cf. fr. pénalement]. Vezi definitia »