PROFANAȚIÚNE s.f. Profanare. [Cf. fr. profanation, lat. profanatio]. Vezi definitia »

ELECȚIÚNE s. f. alegere. (< fr. élection, lat. electio) Vezi definitia »

ELIZIÚNE s.f. Suprimare a vocalei finale a unui cuvânt când cuvântul următor începe tot cu o vocală. [Pron. -zi-u-. / cf. fr. élision, lat. elisio]. Vezi definitia »

ASERȚIÚNE s.f. Afirmație (care nu este însoțită de o probă); judecată care exprimă constatarea unei stări de fapt. [Pron. -ți-u-. / pl. -ni, gen. -nii. / cf. fr. assertion, it. asserzione, lat. assertio < asserere – a afirma]. Vezi definitia »

DERIZIÚNE s. f. luare în râs, derâdere. (< fr. dérision, lat. derisio) Vezi definitia »