părăsiciúne, părăsiciúni, s.f. (înv.) părăsire. Vezi definitia »

UZURPAȚIÚNE s.f. (Rar) Uzurpare. [Pron. -ți-u-. / < fr. usurpation, lat. usurpatio]. Vezi definitia »

EVOLUȚIÚNE s.f. v. evoluție. Vezi definitia »

LONGITÚDINE s. f. poziție în grade a unui punct de pe glob sau a unui astru față de un plan meridian de referință. (< it. longitudine, fr. longitude, lat. longitudo) Vezi definitia »

SECLUZIÚNE s. f. 1. funcțiune psihologică ce asigură pasiv izolarea unei ființe de elementele defavorabile ale mediului înconjurător. 2. ~ pupilară = aderența marginii pupilare a irisului la cristalin. 3. stadiu în evoluția unui ciclon, contopirea fronturilor cald și rece, la o anumită distanță de punctul de convergență. (< fr. séclusion) Vezi definitia »