HIPERPLAZÍE, creșterea de volum a unui țesut, sau a unui organ prin proliferarea (înmulțirea) elementelor celulare constitutive; rar este fiziologică, compensatorie; apare, de regulă, patologic, producând tumori: hiperplazie adenomatoasă, sau simplă; hiperplazie glandulo-chistică a mucoasei uterine (v. metropatia hemoragică). Hiperplazia poate fi congenitală (hiperplazia rinichiului, timusului, tiroidei) sau câștigată, provocată de diferite boli (ale sistemului hematopoetic, ficatului, splinei, ganglionilor limfatici). Tratamentul hiperplaziei este cauzal. Vezi definitia »

CHERULARIE (KERULARIOS), Mihail (c. 1000-1059), patriarh de Constantinopol (1043-1059), excomunicat de papa Leon IX, l-a excomunicat la rîndul său pe acesta, ceea ce a provocat Marea Schismă (1054). Vezi definitia »

SÓRBȚIE s.f. v. sorbțiune. Vezi definitia »

RADIOPROTÉCȚIE s. f. complex de măsuri pentru apărarea omului și a naturii de efectele nocive ale radiațiilor. (< fr. radioprotection) Vezi definitia »

NEURASTENÍE, neurastenii, s. f. Boală caracterizată prin tulburări funcționale ale scoarței cerebrale, care se manifestă prin dureri de cap, insomnie, oboseală, depresiune psihică, anxietate, palpitații, sufocări etc. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neurasthénie. Vezi definitia »