hấță¹, hấțe, s.f. (reg.) săniuță; cioaclă. Vezi definitia »

TELEBUSÓLĂ s.f. Busolă ale cărei indicații sunt transmise de la distanță unor instrumente indicatoare așezate la bordul unui avion; telecompas. [< tele- + busolă]. Vezi definitia »

vechitúră s. f., g.-d. art. vechitúrii; pl. vechitúri Vezi definitia »

standoálă (-le), s. f. – (Mold.) Hambar, coșar. – Var. stodo(a)lă. Germ. Stadel, prin intermediul pol., rut. stodola (Tiktin). Vezi definitia »

CÓNICĂ s.f. Curbă plană rezultată din intersecția unui con cu un plan. [< fr. conique]. Vezi definitia »