LINȚÓLIU s.n. Giulgiu. [Pron. -liu. / cf. fr. linceul, lat. linteolum]. Vezi definitia »

TÁLIU s. n. metal moale, alb-albăstrui, asemănător cu plumbul, folosit la elaborarea unor aliaje. (< fr. thallium) Vezi definitia »

obligatoriu Vezi definitia »

HÁFNIU s. n. Element chimic, metal rar, asemănător cu oțelul, care se găsește în minereurile de zirconiu și care se întrebuințează în electrotehnică; celțiu. – Din fr. hafnium, germ. Hafnium. Vezi definitia »

habacíu (habacíi), s. n. – Manta. – Var. habagiu. Origine incertă. Pare a fi în legătură cu aba; după Scriban, din tc. heba „pulbere”, ipoteză neverosimilă. Sec. XVII, înv. Vezi definitia »