toporășíu, toporășíe, adj. (reg.; înv.) violet. Vezi definitia »

ASÉDIU s.n. Împresurare cu armată a unui loc întărit pentru a-l cuceri. ◊ Stare de asediu = suspendare a puterii anumitor legi și înlocuirea lor cu un regim special de esență militară. [Pron. -diu, pl. -ii. / < it. assedio]. Vezi definitia »

fanaragíu², fanaragíi, s.m. (înv.) fanariot. Vezi definitia »

RECURSÓRIU, -IE, recursorii, adj. (Jur.) Prin care se exercită dreptul de recurs. – Din fr. récursoire. Vezi definitia »

ENDOCRÁNIU, endocranii, s. n. Fața internă a cutiei craniene. – Din fr. endocrâne (după craniu). Vezi definitia »