învitătúră s.f. (înv.) ațâțare, instigare, întărâtare. Vezi definitia »

tăgấrnă, tăgấrne, s.f. (reg.) desagă. Vezi definitia »

curmătúră, curmătúri, s.f. (pop.) 1. secțiune transversală; crestătură, incizie. 2. depresiune, adâncitură în teren; deșelătură. 3. urmă, adâncitură, dungă. 4. (la pl.) durerile nașterii (facerii). Vezi definitia »

BELÍTĂ s.f. Exploziv folosit în minele de cărbuni. [< fr. bellite]. Vezi definitia »

ESCÁRĂ, escare, s. f. Crustă negricioasă care se formează în urma mortificării unor țesuturi superficiale ale organismului. – Din fr. escarre. Vezi definitia »