PRICÉPERE, priceperi, s. f. Faptul de a (se) pricepe. 1. Facultatea de a înțelege, de a pătrunde ceva (ușor) cu mintea; înțelegere; p. ext. judecată, inteligență. 2. Îndemânare, abilitate, iscusință. – V. pricepe. Vezi definitia »

GRUPÁRE, grupări, s. f. Acțiunea de a (se) grupa și rezultatul ei; (concr.) ceea ce se grupează laolaltă. – V. grupa. Vezi definitia »

AMÂNÁRE, amânări, s. f. Acțiunea de a amâna. ◊ Loc. adv. Fără amânare = îndată. (Înv.) Cu amânare = în tihnă. Vezi definitia »

NUANȚÁRE s.f. Acțiunea de a nuanța și rezultatul ei. [Pron. nu-an-. / < nuanța]. Vezi definitia »

ÎNSURÁRE, însurări, s. f. (Înv.) Însurătoare. – V. însura. Vezi definitia »