EXCLUSÍV, -Ă I. adj. (despre noțiuni abstracte) care se exclud unul pe altul; incompatibil cu altceva. ◊ referitor la un singur lucru. II. adv. cu excluderea altor posibilități, în afară de. ◊ numai. (< fr. exclusif, lat. exclusivus) Vezi definitia »

DEPRECIATÍV, -Ă adj. care arată lipsă de considerație; peiorativ. (< fr. dépréciatif) Vezi definitia »

ANTIVOMITÍV, -Ă, antivomitivi, -e, adj., s. m. (Medicament) împotriva vărsăturilor. – Anti- + vomitiv. Vezi definitia »

ADITÍV s. n. Substanță care se adaugă la un ulei mineral pentru a-i ameliora proprietățile. – Fr. additif. Vezi definitia »

MICROOBIECTÍV s. n. sistem optic destinat microfilmărilor. (< micro¹- + obiectiv) Vezi definitia »