STOP interj., (2, 3) stopuri s. n. 1. Interj. Stai! Oprește! ♦ (În telegrame, ca termen convențional pentru a marca sfârșitul unei fraze) Punct! 2. S. n. Oprire bruscă a mingii, a pucului la unele jocuri sportive. 3. S. n. Semafor care reglează circulația la întretăierea străzilor; lampa din spate a unui autovehicul, care se aprinde când autovehiculul frânează. 4. S. n. (Cin.; în compusele) Stop-cadru = efect folosit în cinematografie și televiziune, constând în oprirea mișcării și menținerea unei imagini staționare, după care se reia mișcarea, din faza la care a fost oprită. Stop-camera = procedeu de filmare combinată care constă în oprirea bruscă a aparatului de filmare și a personajelor din cadru, în efectuarea unor modificări scenice și reluarea filmării. – Din fr., engl. stop. Vezi definitia »

hârtóp, hârtoápe, s.n. (reg.) 1. vizuină, bârlog, grotă. 2. râpă, ponor, crăpătură. 3. groapă adâncă cu apă, afundătură; mlaștină. 4. (la pl.) gropi cu noroi și apă pe un drum de țară, în care se înfundă roata căruței. 5. poiană pe o coastă de deal. Vezi definitia »

GASTROSCÓP, gastroscoape, s. n. Aparat medical care servește la gastroscopie. – Din fr. gastroscope. Vezi definitia »

IZENTRÓP, -Ă adj. (Despre transformările unui sistem fizic) În decursul căruia entropia rămâne constantă. [< germ. isentrop]. Vezi definitia »

TIREOTRÓP, -Ă adj. (despre substanțe, hormoni) care stimulează secreția glandei tiroide. (< fr. thyréotrope) Vezi definitia »