SPEOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la speologie; speleologic. [Cf. fr. spéléologique]. Vezi definitia »

TÍPIC², -Ă, tipici, -ce, adj. Care distinge, caracterizează o persoană, un obiect, un fenomen etc.; caracteristic, specific. ♦ (Substantivat, n.) Caracterul a ceea ce este specific; p. restr. totalitatea caracterelor unui fenomen artistic, ale unui personaj literar etc., care exprimă în artă esența realității. – Din fr. typique, lat. typicus. Vezi definitia »

METÓDIC, -Ă adj. (adesea adv.) Cu metodă; sistematic. ♦ De metodică. [< fr. méthodique]. Vezi definitia »

ANISTÓRIC, -Ă adj. Situat în afara istoriei. V. inexistent. [Et. incertă]. Vezi definitia »

ÚRIC adj. acid ~ = acid organic în urină și în sânge, din arderea proteinelor. (< fr. urique) Vezi definitia »