CELULOZĂ (‹ fr. {i}) s. f. Polizaharid (C₆H₁₀O₅)_n format din resturi de glucoză, component principal al pereților celulari ai plantelor; nu este digerată de sucurile digestive la om, ci numai la rumegătoare. Substanța pură se prezintă ca o masă albă, lucioasă, mătăsoasă, cu aspect amorf; se obține din lemn, stuf, paie de cereale etc. prin diferite tratamente chimice. Materie primă pentru ind. hîrtiei, a lacurilor, a fibrelor artificiale, a maselor plastice, a explozivilor etc. Vezi definitia »

ENDOGENÉZĂ s. f. Producere a celulelor în interiorul altor celule. – Din fr. endogenèse. Vezi definitia »

DECÉNȚĂ s. f. respect pentru bunele moravuri; bună-cuviință; pudoare. (< fr. décence, lat. decentia) Vezi definitia »

BOTÉLNIȚĂ, botelnițe, s. f. Botniță. – Din bot + suf. -elniță. Vezi definitia »

ENCÍCLICĂ s.f. Circulară oficială a papei către preoți sau episcopi. [Cf. fr. encyclique, it. enciclica, lat.t., gr. enkyklos – circular]. Vezi definitia »