pezevénghi (pezevénghi), s. m. – Codoș, șarlatan, pungaș. – Var. pezevenchiu. Tc. pezevenk › per. pῑsāhäng „ghid” (Șeineanu, II, 295; Lokotsch 1658), cf. ngr. πεζεβέγϰης, alb., bg., sb. pizavenk. – Der. pezevenghe, s. f. (codoașă); pezeventlîc, s. n. (proxenetism, șarlatanie). Vezi definitia »

MEHÉNGHI, -GHE, (I) mehenghiuri, s. n., (II) mehenghi, -ghe, adj. I, S. n. Piatră cu care se încercau metalele prețioase. II. Adj. (Pop.; adesea substantivat) Priceput, isteț, abil; p. ext. șmecher, șiret: glumeț, poznaș. – Din tc. mehenk. Vezi definitia »

mehénghi (mehenghiuri), s. n. – 1. Piatră de încercare. – 2. (S. m.) Viclean, fățarnic, hoțoman. – Var. mehenchi, mehengler. Tc. mehenk, din arab. muhakk (Șeineanu, II, 256; Lokotsch, 1498), cf. ngr. μεέγγi, bg. mehenk. – Der. mehenghe, s. f. (fățarnică). Vezi definitia »

echi- – Pref. care indică egalitate: echidistant, adj.; echidistanță, s. f.; echilateral, adj.; echivalent, adj.; echivalență, s. f. Intră de aemenea în cîteva compuneri a căror elemente simple nu au viață proprie în rom.: echilibru, s. n.; echilibra, vb.; echilibrist, s. m.; echilibristică, s. f.; echinocțiu, s. n.; echinocțial, adj.; echivoc, adj. Vezi definitia »

bușmáchi (-i),s. m. – Pantof. Rus. bašmak. În Mold. Vezi definitia »