MEROTOMÍE s. f. 1. fragmentare chirurgicală a unei celule. 2. (biol.) fragmentare a celulei sau a organismului, din care rezultă și părți nenucleate. (< fr. mérotomie) Vezi definitia »

HIPERSECRÉȚIE, hipersecreții, s. f. Secreție exagerată a unei glande. – Din fr. hypersécrétion. Vezi definitia »

ORCHESTRÁȚIE s. f. 1. arta de a orchestra (1). ◊ transcriere pentru ansamblu orchestral a unei compoziții muzicale; instrumentație (1). ◊ modul cum sunt aranjate grupurile de instrumente ale unei orchestre. 2. ansamblu de procedee artistice prin care sunetele capătă, în poezie, expresivitate și valoare estetică. (< fr. orchestration) Vezi definitia »

PIROSTRÉIE s. f. v. pirostrie. Vezi definitia »

nătăráie s. f. (pl. nătărăi) Vezi definitia »