Definita cuvantului discreționar
DISCREȚIONÁR, -Ă adj. Arbitrar. ◊ Puteri discreționare = puteri date unei autorități de a lua măsurile pe care le socotește necesare în anumite împrejurări și în afara legii. [Pron. -ți-o-. / < fr. discrétionnaire].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu discreționar
COSEMNATÁR, -Ă s.m. și f. Cel care a semnat alături de alții. [După fr. cosignataire]. Vezi definitia »
MAMÁR, -Ă adj. referitor la mamelă; mamelar. ♦ glandă ~ă = glandă a mamiferelor care secretă laptele. (< fr. mammaire) Vezi definitia »
EDECÁR, edecari, s. m. Persoană care trage la edec (1). – Edec + suf. -ar. Vezi definitia »
TEMPORÁR, -Ă, temporari, -e, adj. Care e de scurtă durată, care nu durează decât un anumit timp; vremelnic, trecător, provizoriu. ◊ Care exercită o activitate un timp limitat. – Din fr. temporaire, lat. temporarius. Vezi definitia »
LOCATÁR, -Ă s.m. și f. Persoană care locuiește stabil într-un imobil. ♦ Posesor al unui contract de locație (1); chiriaș. [< fr. locataire]. Vezi definitia »