Definita cuvantului divinatoriu
DIVINATÓRIU, -IE adj. (Liv.) Referitor la divinație, care ajută la ghicit. [Pron. -riu. / < fr. divinatoire].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu divinatoriu
GERÚNZIU s. n. mod verbal nepersonal care exprimă acțiunea în desfășurare, fără referire la autorul ei sau la momentul desfășurării. (< lat. gerundium) Vezi definitia »
DECÉNIU, decenii, s. n. Perioadă de zece ani. – Din lat. decennium, it. decennio. Vezi definitia »
ghiventbor-S.(TEH)-burghiu pentru filetat găuri(germ.gewinde-filet,+borăr-burghiu. Termen utilizat de meseriașii cu educație tehnologică germană.Sinonim tarod, Vezi definitia »
MECÓNIU s.n. Materie fecală pe care o elimină pruncul imediat după naștere. [Pron. -niu. / < fr. méconium, cf. lat. meconium, gr. mekonion – suc de mac, opiu]. Vezi definitia »
PASÁGIU s.n. v. pasaj. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z