LÍTIU s.n. Metal alcalin alb-argintiu, moale și foarte ușor, care se găsește numai în sărurile unor ape minerale, în tutun sau în sfeclă. [Pron. -tiu. / < fr. lithium]. Vezi definitia »

LÂNCEZÍU, -ÍE, lâncezii, adj. (Rar) Lânced. – Din lânced + suf. -iu. Vezi definitia »

clenódiu, clenódii, s.n. (reg., înv.) giuvaier, bijuterie. Vezi definitia »

căsătóriu s.m. (înv.) om stabilit, cu casă, căsătorit; tată de familie, stăpân al casei; casnic, căsar, căsaș. Vezi definitia »

labagiu, labagii s. m. (pop., obs., peior.) 1. onanist. 2. persoană abjectă, care prin comportamentul său atrage disprețul celor din jur. Vezi definitia »