ERÉTIC, -Ă adj. Referitor la o erezie, cu caracter de erezie. // s.m. și f. Adept, propovăduitor al unei erezii. [Cf. fr. hérétique, it. eretico, gr. hairetikos]. Vezi definitia »

POLISINTÉTIC, -Ă adj. (Despre limbi) Care folosește, în cadrul propoziției, cuvinte lungi și complexe, corespunzătoare mai multor cuvinte din alte limbi; incorporant. [< fr. polysynthétique]. Vezi definitia »

DRUÍDIC, -Ă adj. Privitor la druidism sau la druizi. [Cf. fr. druidique]. Vezi definitia »

MONOGÉNIC, -Ă adj. (Biol.) Condiționat de o singură genă. [< fr. monogénique, cf. gr. monos – unic, genos – urmaș]. Vezi definitia »

SCHEMÁTIC, -Ă, schematici, -ce, adj. Construit, alcătuit în linii generale, fără prezentarea amănuntelor. ♦ (Depr.) Care nu depășește anumite tipare, anumite șabloane; fără adâncime, superficial; rigid, dogmatic. – Din fr. schématique. Vezi definitia »