STRUCTURALÍSM s. n. Teorie lingvistică contemporană care susține că limba este un sistem autonom, că alcătuiește o structură în care diversele părți se află în relații și se condiționează reciproc. ♦ P. gener. Teorie și metodă aplicată în domeniul unor științe umaniste, care își propun să descopere și să descrie sistemele de relații din știința dată. – Din fr. structuralisme. Vezi definitia »

BOULANGÍSM s.n. Mișcare șovinistă apărută în Franța la sfârșitul sec. XIX, care urmărea restaurarea monarhiei și un război revanșard împotriva Germaniei. [Pron. bu-. / < fr. boulangisme, cf. Boulanger – general aventurier francez]. Vezi definitia »

CHIETÍSM s.n. Concepție etică-religioasă care recomandă contemplația mistică, negând importanța practicii rituale. ♦ (P. ext.) Orice concepție care consideră pasivitatea contemplativă ca ideal al vieții. [Pron. chi-e-, scris și quietism, var. cvietism s.n. / < fr. quiétisme, cf. lat. quies – liniște]. Vezi definitia »

BIGOTÍSM s. n. Atitudine, comportare de bigot; bigoterie, habotnicie. – Din fr. bigotisme. Vezi definitia »

FREUDÍSM s.n. Concepția psihologică a lui Sigmund Freud. V. psihanaliză. [Pron. froi-dism. / < fr. freudisme, cf. Freud – psihiatru austriac]. Vezi definitia »