COLECTOMÍE s.f. (Med.) Rezecție totală sau parțială a colonului. [Gen. -iei. / < fr. colectomie, cf. gr. kolon – intestin, ektome – excizie]. Vezi definitia »

IPOHONDRÍE s.f. Teamă exagerată de a nu contracta o boală; obsesie, idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală. [Var. ipocondrie s.f. / < fr. hypocondrie, cf. gr. hypochondria]. Vezi definitia »

XENOPATÍE s. f. delir în care bolnavul e convins că se acționează asupra sa de la distanță prin sugestie, hipnoză etc. (< fr. xénopathie) Vezi definitia »

INDÚVIE s. f. 1. parte a florii care protejează baza fructului până la maturitate. 2. organ de diseminare a fructului, provenind din periatul florii, cum sunt egretele (3) la achene. (< fr. induvie) Vezi definitia »

APRECÁȚIE s. f. formulă de încheiere. (< lat. apprecatio) Vezi definitia »