FATALÍSM s.n. Concepție filozofică idealistă mistică, potrivit căreia totul în lume și societate, întreaga desfășurare istorică a evenimentelor, a vieții, este predeterminată de soartă, de providență, de forțe supranaturale. [< fr. fatalisme, cf. lat. fatum – destin]. Vezi definitia »

PERISTALTÍSM s. n. Mișcare de contracție (urmată de o relaxare periodică) a musculaturii stomacului și intestinului, care se propagă sub formă de unde și face ca alimentele să fie împinse de-a lungul tubului digestiv; p. ext. mișcare de același tip a altor structuri anatomice tubulare; spec. mișcare de contracție a mușchilor inimii, care se propagă ondulatoriu. – Din fr. péristaltisme. Vezi definitia »

ORFÍSM s.n. 1. Doctrină de mistere orfice care preconiza dualismul suflet-corp, considerând corpul ca „temniță” a sufletului, precum și credința în metempsihoză. 2. (Arte) Tendință în pictură, care, prin folosirea culorilor dure urmărind efecte poetice și muzicale, crea impresia de mișcare și luminozitate, anunțând astfel arta abstractă. [< fr. orphisme]. Vezi definitia »

ANEXIONÍSM s. n. Politică de anexiune. [Pr.: -xi-o-] – Din fr. annexionnisme. Vezi definitia »

WOLFFIANÍSM s.n. Concepție eclectică-idealistă, aparținând lui Christian Wolff. [Cf. Wolff – filozof idealist german, discipol al lui Leibniz]. Vezi definitia »