VILLAFRANCHIÁN, -Ă adj., s. n. (din) etajul de la sfârșitul pliocenului de facies continental. (< fr. villafranchien) Vezi definitia »

MASTOIDIÁN, -Ă adj. Al apofizei mastoide. [Pron. -to-i-di-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. mastoïdien]. Vezi definitia »

MALAIO-POLINEZIÁN, -Ă adj. limbi malaio-polineziene = grup de limbi vorbite din Madagascar până în Insula Paștelui și din sudul Vietnamului până în Noua Zeelandă. (< fr. malayo-polynésien) Vezi definitia »

BUZDUGAN, Ion (1889-1967, n. Brînzenii Vechi, Basarabia), poet și folclorist român. Culegeri de folclor basarabean („Cîntece din Basarabia”), transcris cu fidelitate. Poezii („Miresme din stepă”, „Țara mea”, „Păstori și timpuri”), publicistică. Vezi definitia »

gămán (gămáni), s. m. – Mîncăcios, mîncău. Origine incertă. Pare un der. de la *gău „gol, cavitate”, cu suf. expresiv -man, ca în grecoman, gogoman, etc. Celelalte explicații sînt insuficiente: din gr. γεμένος „care a mîncat” (Cihac, II, 661); în legătură cu fr. gourmand (Tiktin); din sb. gamon (Skok 74). Scriban este singurul care a identificat la finală suf. -man. – Cf. gaură. – Der. gămănie, s. f. (lăcămie). Vezi definitia »