Definita cuvantului puncționare
PUNCȚIONÁRE, puncționări, s. f. Acțiunea de a puncționa. [Pr.: -ți-o-] – V. puncționa.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu puncționare
VIGOÁRE s. f. forță fizică, putere; energie. ♦ (despre legi) în ~ = valabil într-un anumit timp. (< fr. vigueur, lat. vigor) Vezi definitia »
CONFORMÁRE, conformări, s. f. Acțiunea de a se conforma și rezultatul ei. – V. conforma. Vezi definitia »
BROMURÁRE s.f. Reacție chimică de adiție sau de substituție prin care se introduc unul sau mai mulți atomi de brom în molecula unui compus organic. [Cf. fr. bromuration]. Vezi definitia »
vânzare cu amănuntul Vezi definitia »
PERPETRÁRE s.f. Acțiunea de a perpetra; perpetrație. [< perpetra]. Vezi definitia »