PSEUDOETIMOLOGÍSM s.n. Sistem ortografic intermediar între cel etimologic și cel fonetic. [< pseudo- + etimologism]. Vezi definitia »

CONȚINUTÍSM s. n. 1. Teorie estetică ce acordă mare importanță conținutului operei de artă. 2. Preponderență a conținutului într-o operă de artă față de mijloacele formale. – Conținut + suf. -ism. Vezi definitia »

APOFATÍSM (‹ fr.) s. n. Modalitate teologică de abordare a transcendenței divine constînd în a spune ceea ce nu este Dumnezeu și nu ceea ce este, Dumnezeu rămînînd necunoscut în ființa lui. Vezi definitia »

IDILÍSM s.n. Caracteristică a ceea ce este idilic; preferință pentru elemente idilice. [< idilă + -ism]. Vezi definitia »

CAVALERÍSM s.n. Atitudine de cavaler; vitejie; lealitate; amabilitate, bunăvoință. [< cavaler + -ism]. Vezi definitia »