Definita cuvantului fenomenologie
FENOMENOLOGÍE s.f. Studiu descriptiv al unui ansamblu de fenomene, astfel cum se manifestă ele în timp și spațiu. ♦ Termen în filozofia lui Hegel care denumește teoria despre dezvoltarea conștiinței umane, înțeleasă ca formă a autodezvoltării „spiritului absolut”. ♦ Curent filozofic idealist contemporan, întemeiat de gânditorul german Edmund Husserl (1859-1938), care reduce „obiectul” la „fenomen”, considerat ca esență de ordin spiritual și ca dat ultim și nemijlocit al conștiinței, independent de existența obiectivă și de experiența senzorială. [Gen. -iei. / < fr. phénoménologie].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu fenomenologie
RADIOTERAPÍE s. f. tratament al unor boli bazat pe radiații ionizante. (< fr. radiothérapie) Vezi definitia »
SPECIÁȚIE s.f. (Biol.) Proces de geneză a speciilor noi de plante și animale. [Pron. -ci-a-. / < fr. spéciation]. Vezi definitia »
STABULÁȚIE s. f. metodă de creștere a vitelor prin menținerea lor, temporară sau permanentă, în grajduri. (< fr. stabulation) Vezi definitia »
CLONÍE s.f. (Rar) Clonus. [< fr. clonie]. Vezi definitia »
HUMĂRÍE, humării, s. f. (Rar) Loc de unde se scoate humă. – Humă + suf. -ărie. Vezi definitia »