pícă² s.f. (reg.) 1. câță, bibilică, pichere. 2. material textil cu buline, asemănător penelor bibilicii (picăi). Vezi definitia »

AGRICULTÚRĂ s. f. ramură a producției materiale incluzând operațiile și metodele de cultivare a pământului și creșterea vitelor. (< fr. agriculture, lat. agricultura) Vezi definitia »

áuă s. f. – Struguri. Lat. ūva (Pușcariu 166; Candrea-Dens., 117; DAR); cf. it., sp., port. uva (sard. ua, engad. üa). Cuvînt vechi, care pare să fi fost arhaism încă în sec. XVII; totuși, s-a păstrat, parțial, în Olt., ca nume al unei varietăți de strugure. (Cf. Pușcariu, Dacor., VIII, 324). Vezi definitia »

sărutătúră, sărutătúri, s.f. (înv.) 1. salut. 2. sărutare insistentă, de lungă durată. Vezi definitia »

NUCLEÍNĂ, nucleine, s. f. Substanță organică bogată în fosfor, pe care o conține nucleul proteinelor. [Pr.: -cle-i-] – Din fr. nucleíne. Vezi definitia »