Definita cuvantului bănui
BĂNUÍ, bănuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A presupune; a presimți; a întrevedea o anumită situație, o anumită soluție etc. 2. Tranz. A considera pe cineva drept autor al unei fapte (rele); a suspecta. 3. Intranz. (Reg.) A se supăra pe cineva; a-i face mustrări. 4. Intranz. (Reg.) A regreta, a se căi. – Din magh. bánni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bănui
curbuluí, curbuluiésc, vb. IV (reg.) a scotoci, a bodicăi, a cotrobăi. Vezi definitia »
țărnuí, țărnuiésc, vb. IV (reg.) 1. a se face țărână; a se sfărma. 2. a prăși. Vezi definitia »
stuí, stuiésc, vb. IV (reg.; despre boi) a face să dea carul îndărat. Vezi definitia »
muțuțúi s.n. (reg.) vârf țuguiat (de deal, căpiță, căciulă). Vezi definitia »
ZBIHUÍ, zbihuiésc, vb. IV. Refl. (Mold.) A se juca, sărind și alergând; a fi neastâmpărat; a zburda; a se zbânțui; a se zbengui. (din zbeg1, cf. zbigui) [def. și NODEX] Vezi definitia »