DEMONOLÁTRU adj., s. m. (adorator) al demonilor. (< fr. démolâtre) Vezi definitia »

HEMATOGLOBINOMÉTRU, hematoglobinometre, s. n. Hematocrit. – Din fr. hématoglobinomètre. Vezi definitia »

cóvru (cóvruri), s. m. – 1. Vizuină, bîrlog. – 2. Groapă, denivelare mică de teren. – Var. (Banat, Olt.) crov, s. n. (groapă). Sb., rus. krov „refugiu, bîrlog” (DAR). Var. crov apare deja la Coresi. Cf. pocrov. Vezi definitia »

MIRIALÍTRU s. m. unitate de măsură pentru capacități, de 10000 de litri. (< fr. myrialitre) Vezi definitia »

MĂIÉSTRU, MĂIÁSTRĂ, măieștri, măiestre, adj. 1. (Despre oameni) Iscusit, abil, ingenios. ♦ Măiestrit (1). 2. (În basme) Înzestrat cu puteri magice; care demonstrează putere magică; (despre lucruri) efectuat prin puteri magice. Pasăre măiastră = pasăre din basme, înzestrată cu însușiri supranaturale. ♦ P. ext. Ca din basme; minunat; fermecat. [Pr.: mă-ies-] – Lat. magister. Vezi definitia »