PARAZITOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază plantele și animalele parazite și fenomenele parazitismului din natură. [Gen. -iei. / < fr. parasitologie]. Vezi definitia »

TEREZÍE, terezii, s. f. Instrument de cântărit format dintr-o pârghie mobilă cu două brațe egale, la capetele cărora atârnă câte un taler (pentru obiecte și greutăți); p. restr. taler de balanță. – Din tc. terazi. Vezi definitia »

HIPOTAXÍE s. f. stare de hipnoză în care subiectul aude cuvintele ce i se adresează, fără însă a putea reacționa la ele. (< germ. Hypotaxis) Vezi definitia »

RADICOTOMÍE s. f. secționare a unei rădăcini a măduvei spinării; rizotomie. (< fr. radicotomie) Vezi definitia »

CUNILIȚIE limbă, linguriță la ghioc, papiț. Vezi definitia »