IMOBILÍSM s.n. Atitudine de imobilitate; opoziție sistematică față de orice progres, de orice inovație. [< fr. immobilisme]. Vezi definitia »

ORGANICÍSM s. n. 1. concepție sociologică potrivit căreia societatea omenească ar fi un organism analog cu cel biologic. 2. teorie în biologia contemporană care afirmă că forma organismelor este în același timp materială și spirituală, toate celulele având judecată. 3. teorie care susține că orice maladie provine dintr-o leziune organică. (< fr. organicisme) Vezi definitia »

GENERATIVÍSM s. n. Curent lingvistic având ca bază teoria generativă. – Din engl. generativism. Vezi definitia »

TIROIDÍSM s.n. Intoxicație prin produși de secreție ai tiroidei. [< fr. thyroïdisme]. Vezi definitia »

HISTOTROPÍSM s. n. afinitate a unor specii de paraziți pentru țesuturile organice. (< fr. histotropisme) Vezi definitia »