GRUP s. n. 1. ansamblu de persoane, de obiecte, de fenomene sau de noțiuni cu însușiri asemănătoare; ceată. o~ social = colectivitate de indivizi între care există relații sociale determinate, se supun acelorași norme de comportament și urmăresc un țel comun; ~ de armate = mare unitate operativ-strategică din mai multe armate. 2. (mat.) mulțime în care se definește o lege de compunere care asociază la orice pereche de elemente ale sale un alt element. 3. ansamblu de piese mecanice etc. reunite din punctul de vedere al caracteristicilor principale sau funcționale. ♦ ~ sanitar = încăpere prevăzută cu closet, chiuvetă etc. (< fr. groupe) Vezi definitia »

MEHTÚP, mehtupuri, s. n. (Turcism înv.) Scrisoare oficială; adresă, raport. – Din tc. mektup. Vezi definitia »

lup (lúpi), s. m. – Animal sălbatic asemănător cu un cîine (Canis lupus). – Mr., megl., istr. lup. Lat. lŭpus (Pușcariu 1001; Candrea-Dens., 1028; REW 5173), cf. it. (lupo), sicil. lupu, prov. lop, fr. loup, cat. llob, sp., port. lobo. – Der. lupan, adj. (roșcat); lupan, s. m. (lupușor; nume de animale domestice cu părul roșcat); lupesc, adj. (de lup); lupește, adv. (ca lupii); lupărie, s. f. (loc plin cu lupi); lupei, s. m. (lup mic); lupoaică, s. f. (femela lupului); lupoaie (var. lupariță), s. f. (plantă, Orobanche ramosa). Lupare, pe care Bogrea, Dacor., IV, 830, îl derivă dintr-un lat. *lupalis, pare un cuvînt suspect. Vezi definitia »

strup², strupi, s.m. (reg.) crustă a ranei. Vezi definitia »

ZERMACÚP, zermacupi, s. m. Monedă turcească de aur, care a circulat și în țările române în sec. XVIII-XIX. – Din tc. zermahbup. Vezi definitia »