MECÁNICĂ s.f. 1. Știință care studiază condițiile mișcării și ale repausului corpurilor. ♦ Mecanică cerească = știință care studiază mișcarea aștrilor. 2. Tehnica procedeelor în care intervin în special fenomene mecanice; mecanotehnică. [Gen. -cii. / cf. fr. mécanique, cf. gr. mechane – mașină]. Vezi definitia »

a ciupi la nota de plată expr. (d. ospătari) a încărca în mod fraudulos nota de plată a clientului. Vezi definitia »

a-și ieși din mână expr. a nu-și regăsi ritmul obișnuit într-o activitate, a-și pierde eficiența. Vezi definitia »

ALGÍNĂ s.f. Substanță mucilaginoasă formată de unele alge marine în contact cu apa și folosită pentru apretare în industria pielăriei. [< fr. algine]. Vezi definitia »

TRICUSPIDÍTĂ s. f. inflamație a valvulei tricuspide. (< fr. tricuspidite) Vezi definitia »