VOLUNTARÍSM s. n. 1. concepție filozofică potrivit căreia la baza existenței stau anumite tendințe iraționale ale voinței umane sau o voință cosmică oarbă. 2. concepție sociologică subiectivistă care consideră voința umană ca factor hotărâtor al istoriei, atribuind proceselor voliționale un rol determinant în acțiunea socială, negând existența legităților obiective sau opunând voința umană acestor legi. 3. concepție psihologică potrivit căreia în viața psihică rolul hotărâtor îl au procesele voliționale. (< fr. volontarisme) Vezi definitia »

CARBONARÍSM s.n. Mișcarea carbonarilor. [Cf. it. carbonarismo]. Vezi definitia »

OCULTÍSM s.n. Ansamblu de concepții și practici care proclamă existența în natură a unor forțe supranaturale misterioase cu care ar putea comunica pretinșii inițiați; ocultistică. ♦ Pseudoștiință care se ocupă cu lucrurile supranaturale, ascunse. [Cf. fr. occultisme]. Vezi definitia »

EPICUREÍSM s.n. v. epicurism. Vezi definitia »

CONDIȚIONALÍSM s. n. (Fil.) Tendință greșită de a identifica și înlocui cauza cu condițiile în care apar sau există fenomenele. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. conditionnalisme. Vezi definitia »