IDONEÍSM s. n. curent filozofic relativist și neoraționalist care concepe filozofia ca un permanent dialog cu experiența. (< fr. idonéisme) Vezi definitia »

CONSTRUCTIVÍSM s. n. 1. orientare estetică, în artele plastice, literatură și muzică, care concepe realitatea într-o viziune de forme geometrice, spațiale, și care luptă pentru puritatea și simplitatea liniilor, pentru corelarea artei cu tehnica modernă. 2. curent în arhitectură care susține că forma arhitecturală trebuie să fie expresia structurii constructive a clădirii. 3. concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul cunoașterii. ◊ concepție a școlii intuiționiste din filozofia matematicii potrivit căreia activitatea constructivă este baza exigenței matematice. (< fr. constructivisme) Vezi definitia »

INTUIȚIONÍSM s. n. Curent filosofic care opune rațiunii intuiția, concepută ca o facultate analogă cu instinctul, cu simțul artistic sau cu revelația divină, considerând că aceasta ar pătrunde nemijlocit în esența obiectelor. [Pr.: -tu-i-ți-o-] – Din fr. intuitionnisme. Vezi definitia »

ANTIPERISTALTÍSM s. n. Activitate a tubului digestiv care constă în contracții inverse sensului normal (de la intestinul gros spre stomac). – Din fr. antipéristaltisme. Vezi definitia »

ORGÁSM s. n. Punctul culminant al excitației sexuale. – Din fr. orgasme. Vezi definitia »