OLIGOCÉN s.n. (Geol.) Epocă (serie) superioară a paleogenului. // adj. Care aparține acestei epoci. [< fr. oligocène, cf. gr. oligos – puțin, kainos – recent]. Vezi definitia »

AEROGÉN, -Ă adj. 1. produs prin intermediul aerului atmosferic. 2. de origine respiratorie. 3. (despre bacterii) care descompune substanțe solide sau lichide în suprafețe gazoase. (< fr. aérogène) Vezi definitia »

MIOCÉN s.n. (Geol.) Prima epocă (serie) a neogenului. // adj. Care aparține acestei epoci; miocenic. [Pron. mi-o-. / < fr. miocène, cf. gr. meion – mai puțin, kainos – recent, nou]. Vezi definitia »

NÚMEN, s.n. (fil.) esență cognoscibilă numai prin rațiune; Vezi definitia »

ROENTGEN- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) raze X”, „care folosește raze X”. [Pron. röntghen-, scris și röntgen-. / < fr. röntgen]. Vezi definitia »