EXCENTRÍSM s. n. excentricitate (3). (< excentr/ic/ + -ism) Vezi definitia »

FINITÍSM s. n. Concepție metafizică care susține că universul este mărginit. – Din fr. finitisme. Vezi definitia »

ANTIDOGMATÍSM s. n. Atitudine antidogmatică. – Din fr. antidogmatisme. Vezi definitia »

CONDIȚIONALÍSM s. n. tendință greșită de a identifica și înlocui cauza cu condițiile în care apar sau există fenomenele. ♦ doctrină potrivit căreia nemurirea sufletului ar fi condiționată de viața de pe pământ. (< fr. conditionnalisme) Vezi definitia »

IMAGÍSM s. n. 1. școală în poezia engleză și americană întemeiată pe cultul exclusivist al imaginii, care pretindea să comunice prin culoare și ritm emoția directă a sensibilității poetului. ◊ curent de avangardă în poezia rusă a anilor postrevoluționari, care concepea poezia ca mijloc gratuit de inventivitate imagistică. 2. preferință pentru imagini, abundență de imagini într-o operă beletristică. (< engl. imagism, fr. imagisme) Vezi definitia »