coápsă (coápse), s. f. – 1. Parte a piciorului cuprinsă între șold și genunchi. – 2. Coastă, versant. – Mr. coapsă. Lat. coxa (Diez, I, 171; Pușcariu 386; Candrea-Dens., 378; REW 2292; DAR); cf. vegl. copsa, alb. kofšë (Meyer 193; Philippide); it. coscia (‹ lat. *coxea), prov. cueisa, cat. cuxa, sp. cuja. Cuvînt uzual (ALR, I, 56); în sec. XV, coafsă. Din rom. sb. kopsa (Candrea, Elemente, 407; Rosetti-Graur, BL, III, 66). Rezultatul rom. x › ps nu este clar, nici general; cf. frasin, toapsec, măsea, lăsa. Explicat tradițional cu mică probabilitate, prin poziția posttonică; o nouă explicație, bazată pe „reacția la tendința de asimilare”, nu pare mai sigură (Graur-Rosetti, BL, III, 65; Rosetti, I, 82-4). Vezi definitia »

FÓNTĂ s. f. aliaj de fier și carbon folosit la elaborarea oțelului sau pentru turnarea unor piese. (< fr. fonte) Vezi definitia »

scândurúță, scândurúțe, s.f. (reg.) 1. scândură mică; scândurică. 2. (în sintagmă) scânduruță cu cuie = botniță pentru viței. Vezi definitia »

CECOGRÁMĂ s. f. scrisoare în alfabetul Braille pentru nevăzători, expediată prin poștă. (< fr. cécogramme) Vezi definitia »

CIZELÚRĂ s. f. ornament, înfloritură artistică migăloasă, prin cizelare. (< fr. ciselure) Vezi definitia »