SEMICONSOÁNĂ, semiconsoane, s. f. Sunet intermediar între vocală și consoană, cu însușiri comune amândurora; semiconsonantă; semivocală. – Din fr. semi-consonne. Vezi definitia »

FERESTRÚICĂ, ferestruici, s. f. Diminutiv al lui fereastră (1); ferestruie, ferestrică. ♦ Gaură mică asemănătoare cu o fereastră; spărtură, deschizătură. [Var.: (reg.) ferestúică s. f.] – Fereastră + suf. -uică. Vezi definitia »

NEUROTOXÍNĂ s.f. Toxină care se fixează pe sistemul nervos. [< fr. neurotoxine]. Vezi definitia »

ACÚZĂ s.f. (Jur.; liv.) Învinuire, acuzare. [< acuza, cf. it. accusa]. Vezi definitia »

PERIPORÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație în jurul orificiilor glandelor sudoripare. [Cf. fr. périporite]. Vezi definitia »