EMÍTE vb. III. tr. 1. A lansa, a enunța, a exprima, a spune (o părere, o teorie). 2. A elabora, a pune în vigoare (o lege, un decret etc.). ♦ A pune în circulație (bancnote, hârtii de valoare etc.). 3. A produce, a împrăștia, a răspândi radiații, unde electromagnetice etc. [P.i. emít. / < lat. emittere, cf. fr. émettre]. Vezi definitia »

PUTRESCIBILITÁTE s.f. Caracterul, natura a ceea ce este putrescibil. [Cf. fr. putrescibilité]. Vezi definitia »

a stoarce pe cineva ca pe un burete / ca pe o lămâie expr. 1. a face pe cineva să-și epuizeze puterile; a istovi, a secătui, a slei de puteri. 2. a tapa pe cineva de bani, a epuiza resursele financiare ale cuiva. Vezi definitia »

FRAGILITÁTE s. f. însușirea de a fi fragil. (< fr. fragilité, lat. fragilitas) Vezi definitia »

NEOMENÉȘTE adv. În chip neomenesc, cu cruzime. [Pr.: ne-o-] – Ne- + omenește. Vezi definitia »