Definita cuvantului armoniu
ARMÓNIU s.n. Instrument muzical cu claviatură asemănător cu orga, la care sunetele sunt produse de vibrarea unor lame metalice acționate de un curent de aer. [Pron. -niu, scris și harmoniu. / < fr. harmonium].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu armoniu
tiútiu1 adj. inv. (reg.; în expr.) a fi tiutiu = a fi țicnit, cam nebun; a fi beat mort. Vezi definitia »
PALEOTÉRIU s. m. mamifer fosil erbivor peridosactil, asemănător cu tapirul. (< fr. paléothérium) Vezi definitia »
piu, píuri, s.n. (reg.) 1. băț scurt ascuțit la ambele capete cu care se joacă copiii țurca. 2. țurcă. Vezi definitia »
OSPÍCIU s.n. Spital, sanatoriu unde sunt îngrijiți alienații mintali. [Pron. -ciu. / cf. fr. hospice, it. ospizio, lat. hospitium]. Vezi definitia »
ZURBALÍU, -E, adj. Rebel, zurbav. (din zurba) Vezi definitia »