DEDÚCȚIE s.f. Raționament logic prin care se obține o judecată nouă (numită concluzie) din două sau mai multe judecăți (numite premise), dintre care una trebuie să fie neapărat universală. [Gen. -iei, var. deducțiune s.f. / cf. lat. deductio, fr. déduction]. Vezi definitia »

CHEMOSORBÍȚIE, chemosorbiții, s. f. Fixare a unei substanțe pe suprafața unui corp în urma unei combinații chimice între substanță și corpul respectiv. – Din fr. chémosorption. Vezi definitia »

HIPEREMÍE, hiperemii, s. f. (Med.) Aflux de sânge într-un organ sau într-o anumită regiune a corpului. – Din fr. hyperémie. Vezi definitia »

HIPNOPEDÍE s. f. Ansamblu de procedee care permit ușurarea memorării în timpul somnului. – Din fr. hypnopédie. Vezi definitia »

ADMINISTRÁȚIE s. f. 1. ansamblul organelor executive și de dispoziție ale statului; personalul de conducere al unei întreprinderi, instituții etc. ◊ consiliu de ~ = consiliu însărcinat cu conducerea unei societăți pe acțiuni. 2. serviciu al armatei care avea în sarcină hrana și îmbrăcămintea trupelor. (< fr. administration, lat. administratio, /2/ rus. administrațiia) Vezi definitia »