ORATÓRIC, -Ă, oratorici, -ce, adj. Care aparține oratorului sau oratoriei, privitor la orator sau la oratorie. – Orator + suf. -ic. Vezi definitia »

LIÁSIC, -Ă adj., s. n. (din) lias. (< fr. liasique) Vezi definitia »

NEOPLATÓNIC, -Ă, neoplatonici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al neoplatonismului; neoplatonician (1). 2. Adj. Care ține de neoplatonism, privitor la neoplatonism; neoplatonician (2). [Pr.: ne-o-] – Neoplaton[ism] + suf. -ic. Cf. it. neoplatonico. Vezi definitia »

VOLÚMIC, -Ă adj. referitor la unitatea de volum (II, 1). (< fr. volumique) Vezi definitia »

VERÍDIC, -Ă adj. Conform cu adevărul, cu reprezentarea și cu viziunea comună a realității; adevărat; real. [Cf. lat. veridicus, fr. véridique]. Vezi definitia »