Definita cuvantului oratoric
ORATÓRIC, -Ă, oratorici, -ce, adj. Care aparține oratorului sau oratoriei, privitor la orator sau la oratorie. – Orator + suf. -ic.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu oratoric
dinamoeléctric adj. m., pl. dinamoeléctrici; f. dinamoeléctrică, pl. dinamoeléctrice Vezi definitia »
PLIC, plicuri, s. n. Obiect confecționat dintr-o hârtie împăturită în chip special și lipită pe trei părți, pentru a închide o scrisoare, un act etc. (în vederea expedierii lor); obiectul împreună cu scrisoarea, actul etc. pe care le conține. – Din ngr. plíkos, it. plico. Vezi definitia »
PARAGÓGIC, -Ă adj. Referitor la paragogă, care se adaugă prin paragogă. [Cf. fr. paragogique]. Vezi definitia »
ENDORÉIC, -Ă, endoreici, -ce, adj. (Geogr.) Lipsit de scurgere. Regiune endoreică. [Pr.: -re-ic] – Din fr. endoréique. Vezi definitia »
PROPEDEÚTIC, -Ă I. adj. referitor la propedeutică. II. s. f. 1. disciplină care constituie o introducere în studiul unei alte discipline. 2. (în unele țări) ciclu preparator (de un an) la treapta de învățământ superior. 3. ramură a medicinei la învățământul pregătitor clinic. (< fr. propédeutique, /II/ germ. Propädeutik) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z