OXIDÁȚIE s. f. oxidare. (< fr. oxydation) Vezi definitia »

A AVEA O ERECȚIE a da în pârg, a i se face os, a înălța zmeul, a i se scula, a zbârli sparanghelu’ / toroipanul. Vezi definitia »

vătășíe, vătășíi, s.f. (pop.) 1. funcția, slujba de vătaf. 2. (înv.) taxă care se plătea în trecut la bariera unui oraș pentru intrarea unui vehicul de marfă. 3. căpitănie. 4. subprefectură. Vezi definitia »

PATOGENÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază mecanismul de apariție și dezvoltare a unei boli; patogeneză. [Gen. -iei. / < fr. pathogénie, cf. fr. pathos – boală, gennan – a naște]. Vezi definitia »

HETEROMORFÍE s. f. 1. heteromorfism. 2. sterilitate a florilor generată de existența deosebirilor de lungime între stil și stamine. (< fr. hétéromorphie) Vezi definitia »