STENÓZĂ, stenoze, s. f. (Med.) Îngustare a unui canal sau a unui orificiu din organism în urma unei cicatrizări, a unei inflamații, a unei tumori etc. – Din fr. sténose. Vezi definitia »

GLICERÍNĂ s. f. trialcool lichid, uleios, incolor, cu gust dulceag, obținut din grăsimi sau sintetic, din propenă, solvent, în parfumerie, în medicină etc.; glicerol. (< fr. glycérine) Vezi definitia »

leámă, léme, s.f. (reg.) chingă de lemn cu două găuri la capete prin care trece frânghia servind la tragerea năvoadelor. Vezi definitia »

corpácă (-ắci), s. f. – Pește de Dunăre (Blicca björnka). – Var. corpancă. Origine necunoscută. Vezi definitia »

EPENTÉZĂ s.f. Introducere a unei consoane între două sunete greu de pronunțat. [Cf. fr. épenthèse, gr. epenthesis]. Vezi definitia »