COLONÍE¹, colonii, s. f. 1. (În antichitate) Cetate sau oraș întemeiat, în scopuri comerciale sau strategice, de fenicieni, de greci sau de alte popoare pe teritorii străine. ♦ Oraș întemeiat de romani în ținuturile cucerite, având rol economic, administrativ și militar. 2. Teritoriu ocupat și administrat de o națiune străină și care este dependent de aceasta pe plan politic, economic, cultural etc. 3. Grup compact de persoane (de aceeași origine) așezat într-o țară sau într-o regiune a unei țări și care provine din imigrare sau din strămutare. 4. Grup de copii trimiși la odihnă în stațiuni climaterice sau balneare; loc unde este găzduit acest grup de copii. 5. Grup de animale din aceeași specie, care duce viața în comun. Colonie de corali. ◊ Colonie microbiană = grup de bacterii aflat în cultură pe medii sociale, vizibil cu ochiul liber, derivat dintr-un germen unic sau dintr-un număr redus de germeni care s-au înmulțit pe loc. – Din fr. colonie, lat. colonia. Vezi definitia »

FOLÍE² s.f. (Liv.). 1. Nebunie, demență. 2. (Muz.) Folia. [< fr. folie, it. follia]. Vezi definitia »

FARMACOGNOZÍE s.f. Studiul medicamentelor naturale în cadrul chimiei farmaceutice. [< fr. pharmacognosie, cf. gr. pharmakon – remediu, gnosis – cunoaștere]. Vezi definitia »

INCÚRIE s.f. (Rar) Neglijență, neîngrijire. [Gen. -iei. / cf. fr. incurie, lat. incuria]. Vezi definitia »

PEPSINURÍE s.f. Prezența pepsinei în urină. [< fr. pepsinurie]. Vezi definitia »